Proiectul „Un viitor mai bun. Educație nonformală în sistem Outdoor” se implementează în Regiunea Sud Vest Oltenia – judetul Dolj, una din regiunile cu grad scăzut de dezvoltare economica si cu grad ridicat de parasire timpurie a scolii si vizeaza un grup tinta alcatuit din 325 de elevi inmatriculati in cadrul celor 3 unitati de invatamant partenere in cadrul proiectului si 40 de cadre didactice, angajati ai celor 3 unitati de invatamant. Elevii vor fi selectati in special din randurile grupurilor vulnerabile, care inregistreaza un risc de abandon scolar, cu accent pe elevii de etnie roma si cei care locuiesc in mediul rural.
Proiectul, desfasurat pe o perioada de 15 luni, isi propune sa rezolve o serie de probleme prioritare pentru asigurarea calitatii in invatamantul primar, gimnazial si secundar superior din judetul DOLJ prin:
-valorficarea timpului liber al elevilor, din punct de vedere educational;oferirea oportunitatilor pentru valorificarea experientelor de viata ale elevilor, prin cadru mai flexibil, mai deschis si prin diversificarea mediilor de invatare;
-oferirea posibilitatii de participare voluntara, individuala sau colectiva;
-oferirea de modalitati flexibile de a raspunde intereselor elevilor prin gama larga de activitati pe care le propunem si posibilitatea fiecarui elev de a decide la ce activitati doreste sa participe;
-dezvoltarea competentelor pentru viata si pregatirea elevilor pentru a deveni cetateni activi;
-formarea capacitatii oganizatorice, de autogospodarire, de management al timpului, de gandire critica, de adoptare a unor decizii sau rezolvarea unor probleme;
-un cadru de relaxare si de cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitate, de manifestare a talentelor in arta, cultura, muzica, sport, mediu, IT, antreprenoriat,etc.
Activitatile extracurriculare desfasurate in cadrul acestui proiect reprezinta un element prioritar in politicile educationale intrucat au un impact pozitiv asupra dezvoltarii personalitatii tanarului, asupra performantelor scolare si asupra integrarii sociale in general. Prin intermediul acestui proiect urmarim dezvoltarea in randul elevilor a unor obieciuri, etichete, maniere de abordare a problemelor in asa fel incat sa fie impuse din start standarde de viata cat mai eficiente si sigure. Astfel, elevii implicati in activitatile proiectului vor fi increzatori in fortele proprii si responsabili.
Proiectul contribuie la implementarea prioritatilor strategice stabilite prin Strategia privind parasirea timpurie a scolii. Vizand un program de formare in domeniul educatiei extracurriculare a cadrelor didactice si punerea in aplicare a unui program educational extracurricular inovativ pilot in randul elevilor, proiectul reprezinta o interventie majora de sustinere a calitatii si relevantei actului educational, ca premisa pentru o invatare motivanta si eficienta care sa conduca la dezvoltarea unor competente cheie pe parcursul intregii vieti.
Obiectivul general al proiectului consta in prevenirea parasirii timpurie a scolii prin masuri sistemice de aplicare inovativa si sustenabila a unui program educational extracurricular inovativ pilot, urmarind cresterea accesului la experiente de invatare de calitate ale elevilor din invatamantul preuniversitar obligatoriu, clasele 0-X (ISCED 1-3), in special elevi din grupurile vulnerabile, elevi apartinand minoritatii rome, elevi din mediul rural, elevi din comunitatile dezavantajate socio-economic, in corelare cu prioritatile strategice ale sistemului de educatie. Prin experiente de invatare de calitate propuse in cadrul proiectului intelegem respectarea (la nivelul scolii si al clasei) urmatoarelor conditii:
– Proiectarea și derularea învățării centrate pe formarea de competențe prin respectarea noului program educational extracurricular inovativ pilot dezvoltat prin intermediul proiectului;
– Facilitarea invatarii centrate pe elev, mai exact, facilitarea invatarii astfel incat sa permita si sa sprijine fiecare elev sa progreseze in invatare (indiferent de posibile dificultati, trasaturi de personalitate, etnie, dizabilitate etc.);
– Abordarea integrata (in sensul realizarii conexiunilor cu viata reala) si inovatoare a noului program educational extracurricular;
– Folosirea metodelor alternative, holiste si apreciative de evaluare formativa a experientelor de invatare nonformala a elevilor implicate in activitatile proiectului;
– Promovarea si respectarea diversitatii;
-Valorificarea nevoilor, resurselor si a contextului cultural, social, economic local;
– Asumarea de catre scoala/profesori a unor roluri complementare celui de profesor la clasa, cu accent pe facilitarea invatarii in contexte nonformale si informale de educatie.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt urmatoarele:
OS1 : Promovarea unor abordari didactice centrate pe competente prin elaborarea si utilizarea de resurse educationale deschise relevante pentru aplicarea la clasa a noului program educational extracurricular pentru invatamantul preuniversitar obligatoriu.
OS2 : Facilitarea unei abordari extracurriculare unitare si coerente, la nivelul proiectului, centrate pe competente in randul cadrelor didactice, in vederea asigurarii de oportunitati egale pentru elevi, prin implicarea activa a acestora in alegerea temelor abordate, a structurii acestora, dar si a timpului alocat fiecarei teme in activitatile extracurriculare desfasurate.
OS3 : Formarea a 40 de cadre didactice din invatamantul preuniversitar obligatoriu in vederea realizarii si implementarii unui program.
OS4: Cresterea calitatii si relevantei activitatilor din scoli cu populatie vulnerabila, in vederea reducerii parasirii timpurie a scolii, prin implementarea de metode inovative de educatie extracurriculara, centrate pe dezvoltarea competentelor cheie a cel putin 325 de elevi, in contexte de invatare extracurriculare stimulative si motivationale educational extracurricular inovativ, centrat pe competente cheie si adaptarea activitatilor de invatare nonformala la nevoile specifice ale fiecarui elev, inclusiv ale celor aflati in risc de abandon scolar.
OS5 : Realizarea de cercetari, metodologii, ghiduri, studii tematice si monitorizari in ceea ce priveste aplicarea noului program educational extracurricular din perspectiva dezvoltarii competentelor cheie ale elevilor implicati in cadrul proiectului, in vederea adaptarii si imbunatatirii acestuia in raport cu nevoile identificate pe parcursul implementarii acestuia.
Ținta finală – la finalizarea implementarii proiectului:
– 40 de cadre didactice care și-au imbunatatit nivelul de competente in vederea promovarii unor servicii educationale de caliatate orientate pe nevoile elevilor si a unei scoli incluzive
– 325 de elevi care si-au imbunatatit considerabil competentele in urma implicarii in activitatile extracurriculare desfasurate
– 1 program educational etracurricular ce urmeaza a fi replicat in minim 10 unitati de invatamant din judetul Dolj pe perioada sustenabilitatii
– Ghiduri si metodologii referitoare la educatia nonformala aplicabile si in alte institutii de invatamant din judetul Dolj/Regiunea S-V Oltenia pe perioada sustenabilitatii.
ACTIVITATI SI SUBACTIVITATI PREVIZIONATE :
A1. Organizarea si implementarea procesului de management – Activitate transversala
A1.1 Constituirea si consolidarea echipei de implementare
A1.2 Consolidarea Parteneriatului
A1.3 Initiere, Lansare, derulare proceduri de achizitii si contractare
A1.4 Monitorizare, evaluare, raportare
A2. Organizarea si desfasurarea campaniilor de informare si constientizare in randul elevilor si al cadrelor didactice
A2.1 Elaborarea planului de informare si media utilizat in cadrul campaniilor de infromare si constientizare.
A2.2 Dezvoltarea instrumentelor de informare, promovare, diseminare si valorizare in scopul desfasurarii campaniilor de informare si constientizare.
A2.3 Campanii de informare si constientizare in randul elevilor si al cadrelor didactice.
A2.4 Informare, selectie si monitorizare grup tinta elevi.
A3. Perfectionarea profesionala specializata acreditata a resurselor umane pentru învaþamântul preuniversitar.
A3.1 Selectia cadrelor didactice.
A3.2 Identificarea unui furnizor de programe de perfectionare in domeniul educatiei extracurriculare.
A3.3 Participarea Cadrelor didactice la un program de formare profesionala pentru educatia elevilor prin activitati extracurriculare.
A4. Dotarea Spatiilor Outdoor pentru Activitati Extracurriculare
A4.1 Dotarea Spatiilor Outdoor pentru Activitati Extracurriculare
A5. Elaborare program educational extracurricular inovativ pilot cu instrumente de lucru si monitorizare
A5.1 Elaborare program educational extracurricular inovativ pilot cu instrumente
de lucru si monitorizare.
A6. Aplicarea programului educational extracurricular inovativ
A6.1 Implementarea activitatilor din cadrul programului educational extracurricular pilot.
A6.2 Activitati de mobilitate si tabere de aventura si educatie extracurriculara pentru elevi.
A6.3. Intalniri si consultari privind evaluarea impactului si rezultatelor programului educational extracurricular.
A7. Informarea si publicitatea proiectului – activitate transversala
A7.1 Informarea si publicitatea proiectului
A8. Activitatea suport proiect – activitate transversala – cheltuieli indirecte
A8.1 Activitatea suport proiect – activitate transversala – cheltuieli indirecte
„Exista mai mult in tine decat crezi!”, era motto-ul după care se ghida Kurt Hahn, fondatorul primei școli de Educație Experientială Outdoor – Outward Bound – în 1941. În opinia lui, societatea modernă suferea de câteva „boli”, acestea apărând ca revers negativ al evoluției tehnologiei: declinul condiției fizice, al spiritului de antreprenoriat, al imaginației, al creativității și abilităților practice, al autodisciplinării și al compasiunii interumane. Modelul educațional din școala lui Hahn putea fi sintetizat în următorul citat: „Consider ca principala sarcina a educației este să asigure supraviețuirea următoarelor calități: o curiozitate inovatoare, o voință invincibilă, tenacitate în atingerea țelului, lepădare de sine și deasupra tuturor: compasiune!”
La nivelul clasei de elevi este cert că nu putem să nu concepem existența unui sistem relațional, în cadrul căruia există multiple interacțiuni extrem de diverse, între care un loc important e ocupat de activitățile de tip nonformal. Procesul de învățământ, nu poate fi rupt de activitățile nonformale (outdoor). Reușita școlară, de care se face atât caz în prezent – și pe bună dreptate, fiind finalitatea instruirii școlare – depinde esențialmente de acțiunilor intreprinse de personalul calificat (traineri, formatori, profesori, instructori), într-un mediu natural/sălbatic, folosind metode experiențiale, pentru a produce schimbări la nivelul abilităților fizice, intra și interpersonale și al comportamentului față de mediu, în rândul participanților și de modul cum se face comunicarea la clasă, de la profesor la elev, de la elev la profesor, de la elev la elev și chiar de la profesor la profesor, dacă avem de a face, de pildă, cu o activitate de interasistență la orele de curs, sau de colaborare între clase în vederea realizării unei activități de interes comun.
Concepția acestui nou tip de educaţie este că orice om pus în condiţii grele, chiar extreme de viaţă şi supravieţuire, îşi mobilizează exemplar resursele corporale şi mintale, la un nivel incomparabil mai înalt decât o face în mod normal, în viaţa obişnuită (la birou). Oamenii sunt mult mai sensibili când se află în mijlocul naturii. Aici, neîncorsetaţi de relaţii şi obligaţii sociale, nesprijiniţi de multitudinea de proteze artificiale care le susţin viaţa în oraş, ei îşi aduc aminte că fac parte dintr-un sistem natural mai mare, îşi dezvăluie firea şi sunt mai receptivi, nu se mai conformează stereotipurilor discriminatorii bazate pe criterii de rasă, clasă socială, religie etc. Viaţa în aer liber arată omului ce slab este în mijlocul naturii şi îl obligă să colaboreze cu şi să se bazeze pe ceilalţi. Experienţele programate îi zgândăresc frica (de moarte) şi-l silesc să-şi pună întrebări şi probleme privind viaţa lui– şi să le răspundă, pe care altfel, în siguranţa (iluzorie – dar asta e alta discuţie) oraşului, nu şi le-ar fi pus niciodată.
Ministerul Educației propune educația outdoor la clasa pregătitoare și nu numai, care presupune învățarea în afara școlii, în natura, la teatru, la muzeu, pentru a putea intra mai usor in relatie cu mediul inconjurator si cu colegii de grupa.
Educatia outdoor presupune ca procesul de predare-învățare-formare să se petreacă în afara școlii, respectiv în natura și spații culturale. Obiectivul unui asemenea tip de educatie il reprezinta plasarea in cadrul vietii cotidiene a elementelor pe care copiii le invata la scoala, dezvoltarea spiritului practic si a adaptarii la situatiile concrete de viata, modalitati de intelegere a elementelor educationale predate la clasa, a explicat Fedorca, precizand totodata ca acest sistem s-a dovedit eficient in statele scandinave Suedia, Danemarca, Norvegia.
Educaţia outdoor se pliază cel mai bine pe cea nonformală, întrucât ca şi aceasta, educaţia outdoor se bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de învăţare, minimalizând constrângerea specifică şcolii, oferă o utilitate practică imediată cunoştinţelor învăţate, se desfăşoară în contexte diferite având un cadru de învăţare şi un conţinut lejer, foloseşte metode care stimulează implicarea şi participarea, are o structură şi o planificare flexibilă, procesul învăţării este orientat spre participant, se bazează pe experienţa participanţilor.
Atât educaţia nonformală cât şi educaţia outdoor pot fi integrate cu succes în educaţia formală cu scopul de a maximiza efectele procesului de învăţare, tendinţa actuală este aceea de amplificare a celor două forme, mai ales pentru faptul că încorporate, ele conduc la un sistem educativ mult mai valoros din punct de vedere al calităţii, produc avantaje pe termen lung, permit acoperirea unei game largi de discipline şi cel mai important, actul educaţional se axează în aceeaşi măsură şi celor care o implementează (în speţă profesorilor) şi celor care fac obiectul învăţării (în speţă elevii).
Educaţia formală are meritul de a fi organizată şi structurată, încorporând o paletă întreagă de informaţii şi cunoştinţe de care are nevoie un individ în formarea sa educaţională, educaţia informală vine în sprijinul educaţiei formale şi asigură procesul de învăţare oricând şi oriunde, pe tot parcursul vieţii, educaţia non-formală vine cu acele elemente de natură să satisfacă nevoile unui individ de natura, psihica, social, emoţională prin diferite metode interactive, participative, iar educaţia outdoor ” scoate la aer ” cele 3 forme de educaţie, le rivigorează, le adaugă prospeţime si îşi extinde acţiunea benefică în diferite domenii (dezvoltare durabilă, protecţia mediului, dezvoltare personală şi profesională ).
In functie de activitatile alese, obiectivele unui program de Educatie Outdoor pot face parte din oricare aceste trei categorii. Astfel, elevii pot invata mai multe lucruri despre:
– mediul înconjurator în care ne desfăsuram activitatea, relatiile dintre componentele acestuia si cum pot să-si aduca aportul la protectia lui;
– propria persoana, propriile limite si cum le pot depasi;
– comunicarea si colaborarea eficace în cadrul unui grup;
Caracteristicile educaţiei outdoor
Educaţia outdoor oferă posibilitatea contactului direct cu natura – protecţia mediului reprezintă un subiect de interes mondial, urbanizarea masivă a produs un efect nociv asupra mediului şi prin faptul că oamenii nu conştientizează impactul pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului, iar educaţia outdoor poate fi privită ca o modalitate extrem de benefică pentru schimbarea atitudinilor şi comportamentelor faţă de mediu;
Educaţia outdoor reprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare – un mediu relaxant, liber, fără constrângerile pe care le impun „cei patru pereţi ai unei săli de clasăˮ, poate oferi copiilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine puternic, inspiraţional şi de natură să schimbe comportamente antisociale, să creeze o relaţie puternică între copii, bazată pe sprijin reciproc.
Educaţia outdoor facilitează procesul de învăţare al copiilor care întâmpină dificultăţi-astfel educaţia outdoor oferă un climat diferit de învăţare ce permite copiilor care în mod uzual întâmpină dificultăţi de învăţare şi au un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină motivaţi.
Educaţia outdoor duce la dezvoltarea personală atât a celor care o aplică, dar si a copiilor.
Educaţia outdoor contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă-conexiunea între copii-copii, copii-educatoare duce la creşterea gradului de participare activă.
Obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt:
1) Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea spiritului de echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc
2) Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare, coordonare, evaluare, atât a celor care o aplică, cât şi elevilor.
Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că răspunde atât nevoilor de bază ale individului, cât şi celor care îl particularizează în grupul din care face parte:
-Nevoia de a fi respectat– derularea de diferite activități în aer liber încurajează copilul să se simtă în largul său, astfel el va fi mult mai deschis, va comunica, își va exprima propriile opinii, se va simți băgat în seamă și va simți ca deciziile sale contează pentru ceilalți; elevii pot fi consultați cu privire la diferite jocuri sau activități.
-Nevoia de a fi responsabil– activităţile outdoor permit copilului oportunitatea de a primi diferite sarcini, responsabilităţi pentru atingerea scopului propus ( spre exemplu dacă se optează pentru o activitate de ecologizare, un copil poate primi sarcina de a curăţa pomii, un altul sarcina de a uda florile, important este însă, ca prin comunicarea cu copilul, profesorul să-i transmită acestuia sentimentul că prin ceea ce întreprinde el, mediul va fii mai curat, astfel el va conştientiza că are o responsabilitate faţă deprotejarea mediului ).
-Nevoia de a fi activ–implicarea în diferite activități sportive, jocuri, plimbări tematice, aduce numeroase beneficii dezvoltării fizice si psihice ale copilului. Jocul fiind activitatea fundamentală a copilului este important ca toţi copiii să fie stimulaţi în mod constant să se joace, să alerge, să participe la diferite activităţi în mod activ.
-Nevoia de a fi inclus social– poate cea mai importantă caracteristică a educaţiei outdoor este aceea că este o modalitate de succes de a depăşi unele dificultăţi ale copilului ( psihice, fizice, sociale, emoționale sau economice ), astfel încât acesta să fie inclus social, să simtă că aparţine unei comunităţi; se consideră ca mediul din interiorul grupei este mai degrabă unul competitiv, în timp ce cel din afara clasei este unul suportiv, care permite copiilor să se exprime, să relaționeze cu ceilalți, să colaboreze.
-Nevoia de a se simţi în siguranță–interiorul clasei este mult mai sigur pentru copii, în timp ce mediul exterior implică diferite riscuri şi situaţii neprevăzute care pot avea efect negativ.
Educatorul trebuie să identifice posibilele riscuri care pot să apară şi să conceapă un plan de management al riscului, întrucât este un aspect deosebit de important care i-a făcut pe unii specialişti în domeniu să nege utilitatea utilizării educației outdoor.
Educația Outdoor este modalitatea experiențială de învățare, desfășurată în exteriorul sălii de clasă, cu precădere în aer liber, ce constă în explorarea locurilor noi, depărtate de obișnuit și cotidian, în excursii, vizite tematice și activități de dezvoltare fizică, socială și personală.
Prin aplicarea programului educațional extracurricular inovativ se vor desfășura în cadrul proiectului activități ce au urmatoarele obiective:
-Dezvoltarea încrederii de sine;
-Îmbunătățirea capacității de gestionare a emoțiilor;
-Identificarea unor alternative sănătoase de exprimare emoțională;
-Asocierea emoțiilor cu situațiile de viața pe care le trăim;
-Dezvoltarea spiritului de investigație și observație, a gândirii flexibile, fluide, originale;
-Dezvoltarea interesului pentru învățare în contextul procesului de autorealizare;
-Stimularea curiozității asupra formelor și materialelor din natura;
-Dezvoltarea simțului estetic si a creativității;
-Socializarea și crearea unei rețele de afaceri;
-Dezvoltarea creativității;
-Dobândirea unor cunoștințe cu privire la regulile de igienă personală și colectivă, la un regim alimentar sănătos și adecvat grupei de vârstă;
-Intelegerea beneficiilor miscarii si a exercitiului fizic asupra dezvoltarii emotionale, dar si fizice a elevilor;
-Manifestarea unui comportament pro-activ si responsabil care incurajeaza integrarea sociala si interculturalitatea;
-Dezvoltarea capacitatii de constientizare a resurselor si rolurilor personale.
Conform programului educational extracurricular pilot, activitatile vor fi centrate pe 6 teme: educatie, sport, mediu, cultura, sanatate, antreprenoriat, toate acestea fiind in corelare cu nevoile identificate. Pe langa setul minim de activitati, prezentate in cadrul subactivitatii 6.1 vor fi organizate si plimbari in aer liber, vizite la muzee/teatre/gradini botanice, in functie de dorintele identificate de expertii – cadre didactice in randul elevilor. Pe langa toate aceste activitati, se vor mai desfasura activitati de mobilitate si tabere de aventura si educatie extracurriculara pentru elevi.
In perioada vacantelor scolare, cadrele didactice instruite isi vor perfecta programul educational extracurricular prin activitati aplicate in cadrul unor tabere tematice de 6 zile pentru elevi. Astfel, vor fi formate grupe a cate 40 de participanti (8 tabere de 5 nopti * 40 participanti – Servicii Cazare + Masa + Activitati Outdoor) ce vor participa timp de 6 zile – 5 nopti, la un program educational de tip tabara tematica. Pe langa cheltuielile prevazute cu organizarea evenimentelor de tip tabere educative, au fost incluse in buget si servicii de transport pentru elevi, dus – intors la locatia la care se vor desfasura taberele tematice.
In total vor fi desfasurate 8 tabere tematice la care vor participa toti elevii inscrisi in cadrul proiectului.Vor fi organizate minim 48 de activitati/ateliere tematice desfasurate(fiecare tabara se va desfasura pe durata a 5 zile, astfel va fi organizat cate un atelier/cate o activitate tematica pentru fiecare zi de tabara, insemnand un numar de 6 ateliere/activitati tematice/fiecare tabara.
Cadrele didactice implicate in procesul educational nonformal de tip outdoor vor avea in vedere aplicarea metodelor prevazute in cadrul programului educational extracurricular pilot si vor pune accent pe tema privind mediul inconjurator. Vor fi desfasurate ateliere de lucru privind educatia pentru protectia mediului, concursuri de colectare selectiva, iar deseurile vor fi utilizate pentru realizarea unor costume interesante, ocazie cu care va avea loc si competitia „Cel mai interesant costum”.
Obiective: dezvoltarea capacitatii elevilor de a desfasura activitati ecologice variate in natura, dezvoltarea unei conduite pozitive, de participare la activitatile de protejare a mediului, conditie a unei vieti sanatoase, in deplina armonie cu natura, constientizarea interdependentei dintre calitatea mediului si calitatea vietii, insusirea cunostintelor referitoare la complexitatea relatiei dintre speciile unui ecosistem.
Se va realiza concurs de pictura pe pietre prin implicare activa a elevilor in realizarea sarcinii de lucru, dezvoltandu-le totodata imaginatia si creativitatea. Obiective: stimularea curiozitatii asupra formelor si materialelor din natura, antrenarea imaginatiei prin refolosirea materialelor din natura in scop artistic, dezvoltarea simtului estetic si a creativitatii.
Implementarea activitatii „Minte sanatoasa in corp sanatos” Obiective: dobandirea unor cunostinte cu privire la regulile de igiena personala si colectiva, la un regim alimentar sanatos si adecvat grupei de varsta, intelegerea beneficiilor miscarii si a exercitiului fizic asupra dezvoltarii emotionale, dar si fizice a copiilor. Aceasta activitate va fi organizata si implementata conform unei proceduri de desfasurare a activitatilor de mobilitate si tabere de aventura, ce va contine informatii despre modalitatea de defasurare a celor 6 ateliere/tabara, locatia desfasurarii, intervalul orar, experti implicati, astfel incat toate taberele sa fie desfasurate unitar, iar fiecare elev sa participe in mod egal la toate activitatile.
Tabăra conectează copiii și îi ajută. Aici, participanții pot întâlni copii diferiți, iar asta îi va ajuta să înțeleagă că lumea este un loc mare, în care fiecare dintre noi este unic. Profesorii le servesc copiilor drept modele pozitive, care le vor influența în mod armonios dezvoltarea și gândirea.
Magia de a descoperi lumea împreună, prin joacă este sorginte de bucurie pură, echilibru și sănătate. Conform unor sondaje, peste 9% dintre copiii care participă în tabere spun că acestea i-au ajutat să aibă o părere bună despre ei, crescându-le astfel stima de sine. Atunci când copiii sunt într-o tabără, sunt nevoiți să stabilească singuri conexiuni și să se apropie de oameni. Sub ghidajul liderilor de tabără, copiii vor fi încurajați să se exprime, să se prezinte și să facă lucrurile cu siguranță și stăpânire de sine. Natura este sursă de viață și sănătate, iar tabăra îi stimulează pe copii să petreacă timp în aer liber și să se bucure de natură. Tehnologia și școala online i-au îndepărtat mult pe copii de natură, iar taberele îi vor aduce mai aproape de aceasta, oferindu-le oportunități de explorare și învățare. Un copil responsabil este un viitor adult responsabil. Odată plecat în tabără, copilul are acum ocazia de a-și câștiga independența. Copiii sunt „împuterniciți” să aibă grijă atât de ei, cât și de colegi și coechipieri, sub ghidajul profesorilor. Responsabilizarea copiilor prin menținerea ordinii, aranjarea hainelor, pregătirea pentru somn și prin orientare le va crește considerabil încrederea în sine.Tabăra oferă amintiri de neuitat, iar participarea în tabăra contribuie la crearea unor amintiri frumoase pentru viitor, cu experiențe și prietenii noi.
Tabăra le oferă participanților timp să își descopere abilitățile, să își depășească limitele, să se cunoască mai bine, cu beneficii extraordinare pentru dezvoltarea psiho-emoțională și cognitivă.
Să iei parte la o tabără cu copii însemnă și crearea unor amintiri minunate, unor experiențe pe care să le povestești prietenilor, colegilor de clasă. Aceste experiențe noi și prietenii pe care copiii le leagă în tabere sunt de mare folos pentru dezvoltarea armonioasă a celor mici.
Tabără reușește să stimuleze spiritul competitiv într-un fel natural, constructiv și pozitiv, ca pregătire pentru viața de adult.
Este extrem de important, în schimb, ca cei mici să înțeleagă că ei sunt parteneri, camarazi, nu rivali sau inamici.
În tabără nu există ideea că nu ești îndeajuns de bun, pentru că totul este prezentat prin joc și joacă, lucruri pe care copiii le înțeleg mult mai ușor.
Taberele pentru cele 3 unitati de invatamant implicate in acest proiect sunt organizate in regiunea montana Ranca, din judetul Gorj.
Rânca este o stațiune turistică în curs de dezvoltare, aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier, județul Gorj, România, situată la 1.600 m altitudine, la poalele vârfului Păpușa în Munții Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de orașul Novaci pe șoseaua Transalpina, cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2. 145 m).
Ranca este asadar statiunea turistica aflata la cea mai mare altitudine din Romania. Zona turistica Ranca dispune de un potential turistic si sportiv deosebit, fiind considerata centrul drumetiilor din Parang. Ranca este recomandata pentru practicarea sporturilor de iarna, ski, snowboard, patinaj, sanius, snowmobil, dar și vara pentru peisajele montane minunate și pentru sporturile cu motor, bicicletă, atv și parapantă. În zona stațiunii Rânca, peisajele sunt cu adevărat superbe, iar traseele montane din această zonă îi pot cuceri cu frumusețea lor și pe cei mai exigenți turiști.
Prezenta pensiunilor agro-turistice si a cabanelor face ca in Ranca sa se practice un turism de recreere sau, cum se mai spune, un turism „verde”. In timpul petrecut in Ranca se pot desfasura activitati precum echitatia, ciclismul, pescuitul, drumetiile montane sau va puteti relaxa privind natura in adevarata ei splendoare.
Muzeul Civilizației Montane, poziționat la intrarea în Stațiunea Ranca, pe Transalpina, prezintă în mai multe săli de expoziție un adevărat tezaur de istorie, cultură, civilizație și tradiție pastorală din zona montană a Gorjului.
Tiroliana se afla in curtea Pensiunii Valea Mariei la intrare in statiune dinspre Novaci si este accesibila pentru turisti de orice varsta.
Are o lungime de 50 m!
Pastravaria se afla in curtea Pensiunii Valea Mariei si este deschisa pentru orice turist care ajunge in zona Ranca.
Lacul Gâlcescu se numără de asemenea printre cele apreciate obiective turistice printre cei care vizitează Transalpina. Lacul se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate muntele. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervaţie naturală. Într-o vale imensă, după şase ore de mers prin abruptul Parâng, cu plecare din Staţiunea Rânca, vă aşteaptă Lacul Gâlcescu şi aproape alte zece lacuri mai mici.
Proiectul POCU/987/6/26/154386 „Un viitor mai bun. Educaţie nonformală în sistem Outdoor”, aduce școala noastră, ca partener, alături de Asociaţia Tinerilor cu Iniţiativă din Zona Olteniei – ATIZO și Inspectoratul Școlar Județean Dolj. 145 de elevi din grupul țintă al proiectului au participat, în perioada august- setembrie 2023, la taberele de vară ce promovează conceptul de educație non-formală de tip outdoor.Bucuria copiilor noștri a fost imensă. Curajul, determinarea și curiozitatea explorării i-au însoțit în drumețiile montane și în Parcul de Aventură Rânca. Joacă dinamică, activa, aventură în natură, ateliere practice , de creație și dezvoltare personală, emoții și trăiri noi, interacțiune socială în mediu nonformal, toate acestea au creat povestea de neuitat a vacanței de vară.